Teoria lui Darwin nu dă nimic de băut de ziua ei. N-are de ce, e supărată. Urmaşii maimuţelor nu s-au putut mulţumi cu statutul prea modest şi s-au întors la titlurile nobiliare ale lui Adam şi Evei. Sîntem după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

Fireşte, nu te poţi întreba în biserică de ce seamănă aşa de tare maimuţa cu omul. La noi nu, la americani e loc, şi există şi un răspuns: teoria design-ului inteligent. Adică, vedeţi dumneavoastră, creaturile astea toate din jurul nostru, care mănîncă, rîgîie, fac caca, scuipă, fac cu ochiul, iubesc şi violează, vomită şi ucid, scriu poezii şi înjurături în veceuri, toate creaturile astea minunate care sîntem noi nu puteau apărea de la sine. Trebuie să le fi creat cineva deştept, că prea bine au ieşit! De-aia şi seamănă maimuţele cu oamenii. Pentru că onorabilul Creator a făcut mai întîi o ciornă.

Dar să încetăm cu ironiile pînă nu cade fulgerul şi ne arde în plin proces de creaţie (neinteligentă, literară!). Şi să luăm maimuţa de coadă: ce naiba a păţit evoluţia în şcoli? Înţeleg ca politicienii să aprindă lumînări în public, înţeleg că vedetele trebuie să se roage înainte de concert (după ce în prealabil cineva a înştiinţat paparazzi), înţeleg că trebuie să chemăm un sobor de preoţi la inaugurarea lucrărilor la centrala nucleară (culmea ironiei, după părerea mea de păcătos!). Dar nu pricep în nici un chip de ce copiii trebuie să se întoarcă la cartea de biologie din 1838.

Să recapitulăm faptele: nu există nici o altă explicaţie raţională pentru istoria speciilor Pămîntului decît evoluţionismul. Ştiinţa care s-a adăugat de la Darwin încoace n-a făcut decît să nuanţeze teoria, nu s-o contrazică. E clar că acum trei miliarde de ani o creatură infimă a pornit aventura vieţii pe Pămînt " ce e de discutat e doar cum a ajuns tocmai aici, la periferia galaxiei, într-un cartier care avea să se dovedească mai