În cei 76 de ani de viaţă, Gheorghe Tăttărescu a pictat 52 de biserici şi a fost considerat cel mai mare pictor religios al timpului său. S-a născut la Focşani, în 1818, şi primul care i-a pus pensula în mână şi l-a iniţiat în arta picturii a fost unchiul său dinspre mamă, Nicolae Teodorescu, zugrav de biserici.

Tăttărescu fusese încurajat de episcopul Chesarie al Buzăului, care îi încredinţase lui Nicolae Teodorescu zugrăvirea unor biserici ca "Sfinţii Apostoli" de la Mănăstirea Ciolanu. Aici şi-a început Gheorghe Tăttărescu ucenicia, la vârsta de nouă ani, ajutându-şi unchiul. La "şcoala de zugrăvie" înfiinţată de Chesarie la Buzău, tânărul Tăttărescu se dovedise cel mai talentat şi mai sârguincios dintre elevi. Chesarie a fost cel care l-a trimis în 1845 la Roma, cu o bursă anuală de 150 de galbeni. După câţiva ani de studii, Gherghe Tăttărescu s-a întors în 1851 în patrie, devenind unul dintre cei mai mari participanţi în viaţa artistică a ţării.

MĂNĂSTIREA GHIGHIU

Una dintre bisericile la care a lucrat Tăttărescu este cea a Mănăstirii Ghighiu, aflată în apropierea Ploieştiului. "Pictura a fost realizată de Gheorghe Tăttărescu în 1864, iar biserica a fost sfinţită în 1866", ne-a spus maica Eupraxia, stareţa acestei mănăstiri. La Ghighiu sunt pictaţi numai sfinţi, deoarece la acea vreme mănăstirea era de călugări, Ghighiu devenind mănăstire de maici în 1952. Mănăstirea datează din secolul al XVI-lea, terenul pe care este aşezată fiind donaţia unui anume logofăt Coresi. Mănăstirea e renumită astăzi mai ales pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care, potrivit stareţei Eupraxia, a fost adusă din Siria şi datează din secolul al XVI-lea. Potrivit Aurei Popescu, coordonatoare a Muzeului Gheorghe Tăttărescu din Bucureşti, în 1864, pictorul a mai zugrăvit, pe lângă biserica de la Ghighiu, şi biserica "Olteni" din Bucure