Mai întîi, scuze pentru violenţă, nu-mi stă în fire, dar chiar a fost atinsă limita prostiei cu o ultimă “campanie” demarată de Jurnalul Naţional.

Recrudescenţa infracţiunilor comise de ţigani în Italia şi nu numai, precum şi asocierea acestor fapte cu poporul român prezentat ca un popor de violatori, hoţi are efecte negative nu numai asupra ţării noastre ca imagine, ci şi asupra românilor de bună-credinţă care merg în străinătate să câştige un ban cinstit. S-a ajuns la situaţii paradoxale, în care România nu mai înseamnă pentru presa şi opinia publică din străinătate ţara Nadiei Comăneci, a lui Constantin Brâncuşi sau a lui George Enescu, nu mai este ţara cu tradiţii şi frumuseţi tulburătoare, ci o ţară de barbari care fură, violează, dau în cap. Şi totul porneşte de la o nefericită confuzie de termeni: rom/români, termeni care în alte limbi, cum ar fi italiana – rom-rumeno, se aseamănă foarte mult, iar diferenţele dispar în mentalul colectiv, astfel că aceste cuvinte devin sinonime şi nimeni nu mai ştie dacă acela care a furat sau a violat este român sau rom.

Un monument de ignoranţă, de venin de mahala strîns într-un articol în ziar de tiraj mare. Dacă spun un lucru de bun simţ cum că cetăţenii romani sînt cetăţeni romani şi trebuie să răspundem cu “imaginea” pentru ei pentru că sînt rezultatul corupţiei tuturor, îmi vor sări în cap ăia care au învăţat fraza cu “corectitudinea politică”. E pur şi simplu bun simţ. Şi nişte idioţi care au ajuns să-şi vîndă ziarul gîdilînd sensibilităţi periculoase. Prefer cele 10 ţîţe tabloidale din Libertatea şi Click acestui soi de campanie jurnalistică tembelă.

Deci sulemeneala feţei zbîrcite a patriei era problema! Nu faptul că ăia sunt tot cetăţeni romani! Asta ne doare pe noi, etnia. Poate strîngem semnături să le schimbăm tuturor etniilor numele după cum vor romanii verzi. La prostia din Jurnalul îşi aduc