Cultura ramine o "divizie" inaccesibila pentru Gheorghe Nichita. Ii spunem Capitala Culturii - si noi si altii - desi ne plasam intr-o eroare evidenta. Iasul a pierdut acest statut de citeva decenii. Totusi, marea decadere s-a produs dupa 1989, iar catastrofa a devenit vizibila in timpul mandatelor actualului primar, pesedistul Gheorghe Nichita. Intr-un recent clasament al celor mai active orase sub aspect cultural, Iasul ocupa un dezonorant loc opt. Si asta fara a socoti Bucurestiul. Luindu-se in calcul, printre altele, numarul de biblioteci la 10.000 de locuitori, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare alocate culturii, economia din zona creativa, dar si audienta activitatilor culturale, a rezultat urmatoarea ordine: Cluj-Napoca, Constanta, Timisoara, Oradea, Pitesti, Tirgu-Mures, Miercurea Ciuc, Iasi, Rimnicu-Vilcea si Sibiu. De la un an la altul stam tot mai prost. La cum se prezinta astazi situatia in cultura ieseana, peste citiva ani ne vom bate de la egal la egal cu Dorohoi si Cotusca. Dar nu cred ca vom cistiga. Incapacitatea autoritatilor locale de a propune o strategie culturala pentru "Capitala Culturii" a iesit la iveala cu deosebire anul trecut. Desi Iasul a implinit, in 2008, 600 de ani de atestare documentara, iar Primaria a anuntat grandioase manifestari culturale, evenimentul s-a transformat intr-un penibil fis marca Nichita. Milioane de lei din bugetul orasului s-au volatilizat fara a produce nimic deosebit. Nu a existat transparenta in privinta cheltuielilor, nu a existat promovare profesionista, nu a existat nici macar un singur proiect care sa atraga atentia opiniei publice. E si motivul pentru care evenimentul in sine, care ar fi putut aduce la Iasi zeci de mii de turisti, adica prestigiu si bani, a ramas o necunoscuta pentru toata lumea. In schimb, toti romanii stiu ca, in 2007, Sibiul a fost o merituoasa capitala culturala a Europ