ANTOLOGIE. Mari scriitori ai lumii şi-au încercat talentul într-una dintre cele mai grele probe: definiţia iubirii.
Sappho, Marlowe, Shakespeare, Goethe, Thomas Hardy, Alfred de Musset sau Montesquieu au fost mai mult sau mai puţin caustici faţă de iubitele lor în textele şi poemele pe care le-au scris.
Antologia „Iubire, iubire”, editată de Nemira, cu citate alese şi ilustrate de Laura Stoddart, este un regal vizual pentru oricine este îndrăgostit, se gândeşte la căsătorie sau, dimpotrivă, este neconsolat în iubire. Capitolele „Natura iubirii”, „Calea iubirii”, „Iubirea şi că să toria”, „Aventura amoroasă”, „Ul ti mele cuvinte despre iubire” sunt ilustrate cu desene haioase, alese cu tâlc.
VERSIUNI ALE DRAGOSTEI
„Indiferent din ce ne-ar fi alcătuite sufletele, al lui şi al meu seamănă.”
Emily Brontë (1818-1855), „La răscruce de vânturi”
„Dacă m-ar obliga cineva să spun de ce l-am iubit, cred că singurul răspuns pe care l-aş da ar suna astfel: «Pentru că era el, pentru că eram eu».”
Montaigne (1533-1592), „Eseuri”
„Dorul absolut al unui trup faţă de un anume trup şi indiferenţa sa faţă de înlocuitori reprezintă mistere nedezlegate ale vieţii.” Iris Murdoch (1918-1999)
„Până să se căsătorească, orice fată doreşte să fie curtată când şi când.”
Jane Austen (1775-1817), „Mândrie şi prejudecată”
„Sunt îndrăgostit şi vreau să pălesc la faţă; sunt îndrăgostit şi vreau să sufăr; iubesc şi-s gata să-mi dăruiesc geniu pe-un sărut.”
Alfred de Musset (1810-1857), „Noapte de august”
„Cum se face că nenumărate fete atrăgătoare şi înzestrate s-au căsătorit cu bărbaţi imposibili?”
Robert Graves (1895-1985), „O felie din tortul miresei”
„Mare nefericire să nu fii iubit defel; este însă insultător să nu mai fii iubit
