Delegatia Oltchim care va merge la Bruxelles zilele acestea pentru o intalnire informala cu membrii Comisiei Europene (CE) va trebui sa convinga oficialii europeni ca, fara ajutorul financiar al statului roman, combinatul chimic din Ramnicu-Valcea nu poate supravietui crizei economice. "Nu cerem ajutor de stat", spune Constantin Roibu, directorul general al Oltchim. Potrivit acestuia, pentru a supravietui, combinatul este fortat sa faca o majorare de capital de 135 de milioane de euro si sa investeasca alte 485 de milioane de euro pentru modernizarea echipamentelor, protejarea mediului si cresterea eficientei. Investitiile propriu-zise ar fi doar partial finantate de stat, restul sumei urmand sa fie atrasa din alte surse. "Planul nostru va fi bine argumentat. Sunt optimist ca cererea va fi acceptata de Comisia Europeana", spune Roibu.
La inceputul anului, Oltchim a solicitat statului roman un ajutor sub forma unei garantii de 86 de milioane de euro, pe baza careia sa poata accesa credite. Daca aceasta metoda este acceptata, statul ar deveni un garant al creantelor contractate de Oltchim.
Procesul prin care statul poate acorda suport financiar unei companii nu este insa nici usor, nici lipsit de riscuri. Regula spune ca ajutorul de stat poate fi pus in aplicare doar dupa ce Comisia Europeana (CE) l-a notificat si autorizat. Exceptie fac imprumuturile pentru intreprinderile mici si mijlocii, de maximum 500.000 de euro, care pot fi acordate fara acordul Comisiei petru o perioada de doi ani, cu scopul de a ajuta firmele sa depaseasca dificultatile financiare curente generate de contextul actual.
Pentru sumele mari, situatia se complica si este nevoie de acordul CE pentru fiecare caz in parte. Teoretic, orice fel de companie poate solicita ajutorul statului, indiferent daca are actionariat public sau privat. De unde ar putea veni primele solicit
