«Avem reale motive să credem că datele la care au acces guvernatorii băncilor centrale sunt genul de informaţii provocatoare de ulcere şi insomnii.» La începutul săptămânii trecute, guvernatorii băncilor centrale ale României, Poloniei, Cehiei şi Ungariei au organizat conferinţe de presă simultane pentru a comunica pieţelor financiare că economiile respectivelor ţări nu sunt sate fără câini, iar monedele nu constituie pradă uşoară în calea speculanţilor. Di

«Avem reale motive să credem că datele la care au acces guvernatorii băncilor centrale sunt genul de informaţii provocatoare de ulcere şi insomnii.»

La începutul săptămânii trecute, guvernatorii băncilor centrale ale României, Poloniei, Cehiei şi Ungariei au organizat conferinţe de presă simultane pentru a comunica pieţelor financiare că economiile respectivelor ţări nu sunt sate fără câini, iar monedele nu constituie pradă uşoară în calea speculanţilor. Dincolo de mesajul concret şi în sine important, acţiunea coordonată a celor patru are multiple semnificaţii, care merită examinate în detaliu, având în vedere consecinţele pe care le poate avea asupra regiunii o criză prost gestionată.

Să lăsăm la o parte faptul că acţiunea celor patru şefi de bancă centrală a venit la puţin timp după ce această rubrică a sesizat absenţa unei luări de poziţie coordonată regional pe tema crizei. Deşi ar fi flatant să cred altfel, rămân convins că e vorba de o simplă coincidenţă.

În primul rând, este esenţial să notăm faptul că avem de-a face cu acţiunea unor tehnocraţi, şi nu a unor politicieni. Chiar dacă aceşti tehnocraţi au avut binecuvântarea tacită a liderilor politici din ţările lor, rămâne semnificativă acţiunea organizată de oameni cu credibilitate internă şi internaţională cu mult peste cea a unor politicieni.

În al doilea rând, nu e deloc hazardat să vedem în acţiunea coordonată a celor pa