Analistii financiari locali cred ca Romania, adica statul dar si firmele si bancile private, ar trebui sa imprumute intre 8 si 25 mld. euro pentru a acoperi golul de finantare externa care se contureaza pentru anul acesta, preponderent in sectorul privat.
Practic, statul - prin Ministerul Finantelor si BNR - ar trebui sa imprumute valuta, pentru a putea sa atenueze la nevoie presiunile de depreciere a cursului, in conditiile in care se intrevede ca bancile si companiile private vor avea dificultati in a-si finanta platile in contul datoriei externe private, de circa 32 mld. euro.
Autoritatile romane deruleaza discutii atat cu Fondul Monetar International, cat si cu Comisia Europeana, insa deocamdata nu au explicat de ce statul trebuie sa se imprumute de la institutiile financiare internationale in conditiile in care serviciul datoriei externe este in proportie de 80% privat. De asemenea, nu este foarte clar modul in care sumele externe imprumutate vor fi directionate dinspre sectorul public spre domeniul privat.
O explicatie ar putea fi ca, prin contractarea unui imprumut extern, statul si-ar putea asigura finantarea deficitului bugetar, reducand astfel presiunea de pe piata monetara interna, unde concureaza practic cu companiile pentru atragerea de resurse. La nevoie, autoritatile ar putea sa asigure chiar injectii de lichiditate in economie, metoda cea mai simpla fiind o reducere a rezervelor minime in valuta pe care bancile comerciale trebuie sa le pastreze la BNR.
"In functie de procentul de rostogolire a datoriei, intrarile din investitii straine directe si capacitatea de absortie a fondurilor de la Uniunea Europeana, necesarul de finantare va fi probabil de 10-15 mld. euro", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.
"Ne trebuie 14 -15 mld. euro finantare de la FMI si Comisia Europeana. Ar trebui sa cerem 20 mld. euro
