Licitaţiile în contul celor zece miliarde de euro promise de Guvern pentru infrastructură ar trebui să înceapă în martie, iar lucrările în mai, altfel anul este compromis pe jumătate. O întârziere mai mare ar face ca iniţiativa să fie un eşec total. În prima lună a acestui an, bugetul consolidat a reuşit să adune de la contribuabili o sumă cu 8,7% mai mică decât cea strânsă în ianuarie 2008 şi cu 3,5% sub cea programată. Mai mult, în primii doi ani în Uniunea Europe

Licitaţiile în contul celor zece miliarde de euro promise de Guvern pentru infrastructură ar trebui să înceapă în martie, iar lucrările în mai, altfel anul este compromis pe jumătate. O întârziere mai mare ar face ca iniţiativa să fie un eşec total.

În prima lună a acestui an, bugetul consolidat a reuşit să adune de la contribuabili o sumă cu 8,7% mai mică decât cea strânsă în ianuarie 2008 şi cu 3,5% sub cea programată. Mai mult, în primii doi ani în Uniunea Europeană, România a contractat fonduri postaderare de numai 1,25 miliarde de euro. În acelaşi timp, am virat o sumă dublă la bugetul UE, iar funcţionarea instituţiilor şi departamentelor specializate în absorbţia de fonduri de la Bruxelles ne-a costat aproape un miliard de euro.

Aceste antecedente nu sunt, desigur, de natură să ne facă prea optimişti. Asta mai ales că peste două treimi din cele 10,2 miliarde de euro ce ar urma să fie investite în infrastructură în acest an, cu scopul declarat de a încerca să menţină economia pe linia de plutire, se bazează pe încasări bugetare, iar un sfert din ele pe fonduri europene. Este din ce în ce mai limpede că, fără o minune care să majoreze gradul de colectare al taxelor şi impozitelor şi să accelereze complicatele proceduri birocratice care stau în spatele finanţărilor UE, multe proiecte menite să salveze companii şi locuri de muncă vor rămâne, în continuare, pe planşetă.

„Este c