Autorităţile din Gorj încearcă să reintroducă în circuitul agricol şi forestier 16.800 de hectare de teren afectat de exploatările miniere, dar care în prezent este liber de sarcini, fronturile de lucru fiind închise.
Mii de hectare de teren peste care au trecut excavatoarele carierelor de cărbune din Gorj sunt lăsate de izbelişte şi nu au fost încă redate circuitului agricol. Situaţia afectează 22 de localităţi din judeţ şi, pe lângă faptul că se limitează terenurile care ar putea fi cultivate, suprafeţele neamenajate corespunzător pot reprezenta un pericol din punct de vedere al situaţiilor de urgenţă. Potrivit datelor deţinute de autorităţile locale, Gorjul se află printre judeţele cele mai afectate de exploatările miniere.
În perioada 1952-2006, unităţile miniere au desfăşurat activităţi pe o suprafaţă de peste 19.140 de hectare de teren, la care se adaugă peste 3.000 de hectare neevidenţiate în registrele agricole. Mari suprafeţe de teren au fost scoase din circuitul economic, iar capacitatea de producţie a pământurilor învecinate cu exploatările de cărbune a fost diminuată prin schimbarea geografiei zonelor afectate şi, în principal, prin modificarea cursurilor de apă. Haldele de steril au blocat drumuri, dar, de foarte multe ori, au ajuns să colmateze albii de râuri pe suprafeţe întinse.
Lucrări abandonate
În urma inventarierii terenurilor, a gospodăriilor şi a infrastructurii afectate de excavaţiile miniere, cele 22 de primării, împreună cu reprezentanţi ai consiliului judeţean, au stabilit că din cele 19.140 de hectare ocupate de minerit, peste 76% reprezintă teren agricol, iar diferenţa - teren silvic. De asemenea, în perioada 2003-2008, aproximativ 16.800 de hectare de teren au fost declarate libere de sarcini, putând să fie redate circuitului agricol.
În această perioadă, doar 863 de hectare au beneficiat de
