Hora iubirilor, piesa lui Arthur Schnitzler, îi serveşte Alinei Nelega drept model de referinţă pentru cel mai recent text al său, Taxi Vinil, montat la Teatrul Ariel din Tîrgu Mureş de regizoarea germană Luisa Brandsdörfer. Preluarea nu doar a formei, ci şi a temei revizitează, la mai bine de un secol distanţă faţă de opera dramaturgului austriac, problema sexualităţii. Se formează acelaşi cerc de zece personaje, care expulzează iubirea, închizînd în ei amoruri strîmbe, iar sintagma din titlu devine definitorie pentru raporturile dintre femei şi bărbaţi în societatea contemporană. Primul termen trimite la pseudorelaţiile pasagere, superficiale, din timpul călătoriilor citadine cu plata pe oră, iar cel de-al doilea, la muzica deceniilor de aur ale pick-upului, la vremurile în care mai credeam în marile sentimente. Împreună, dau numele unui club (scenografia Alina Herescu), un spaţiu aproape pustiu, cu un bar anodin, cîteva scări înguste ce par doar să coboare şi o pistă de dans, tristă în lumina cenuşie a zilei. Aici se intersectează toţi cei legaţi, direct sau tangenţial, de destinul unei studente care se sinucide. Dacă între autenticitatea imposibil de păstrat şi adecvarea inacceptabilă la realitatea din jur, ea (Mihaela Mihai) recurge la cea mai drastică soluţie, ceilalţi, în schimb, par să se conformeze la cerinţele unei existenţe în care nu contează decît succesul material, statutul social şi reuşita profesională. Au dezvoltat formule de supravieţuire care se sprijină pe cinism, infidelitate, arivism, prostituţie, falsitate, egocentrism. Adaptarea presupune însă şi pierderi mai mult sau mai puţin controlabile. Năzuinţele se tulbură. Iubirea se transformă în sex cu rol tranzacţional, terapeutic, relaxant, contrafăcută în pasiunea pentru chipul unei fete dintr-o reclamă pentru bere de către taximetristul (Cătălin Mîndru) care exersează neconvingător optimi