UNA DINTRE PUŢINELE SINAGOGI CARE NU ŞI-AU PIERDUT FUNCŢIUNEA DE CULT
Templul Coral are venerabila vârstă de 143 de ani, păstrându-şi farmecul de secol XIX, cu toate că a fost unul dintre lăcaşurile de cult greu încercate de intoleranţa religioasă, întrucât a fost devastat şi incendiat în repetate rânduri, prima dată chiar în anul construcţiei sale. Pe 18/30 iunie 1866, "chestiunea evreiască era în toi", guvernul se vedea nevoit să retragă din proiectul Constituţiei articolul referitor la egalitatea politică pentru evrei, ceea ce nu i-a oprit însă pe unii dintre locuitorii Capitalei să incendieze Templul Coral, înainte chiar de a fi inaugurat. Pagubele au fost estimate la 209.369 de lei, pe care arh. Burelli, verificator din partea Primăriei oraşului, le-a considerat justificate. Carol I a dorit să dea un exemplu şi a donat din caseta privată o sumă importantă de bani pentru reparaţii.
Clădirea este un important centru de cult iudaic, iar datorită valorii sale istorice şi arhitecturale a fost înscrisă în lista monumentelor istorice poziţia 1993, cod B-II-m-A-19672, aflându-se în zona protejată 26b, zona Sfântul Gheorghe. Templul Coral este situat pe Strada Sfânta Vineri nr. 9-11, în aproprierea ctitoriei lui Brâncoveanu, Sfântul Gheorghe, a bisericii Sfânta Vineri-Hereasca – astăzi demolată –, a vechii Episcopii Catolice şi a Capelei Bulgare, într-o atmosferă ce indică toleranţa religioasă.
INFLUENŢE VIENEZE
Templul Coral a fost construit între 1864-1867, după modelul Cortemplului Israelit, şi urma să aibă "o mărime încăpătoare de la 300 la 400 de jilţuri, în care să se săvârşească atât slujbele religioase cu cântece de cor, precum şi predicile". Impresia de monumentalitate o conferă corpul în decroş, "fragmentarea în panouri-travei a faţadei principale", arcada intrării şi ferestrele ample, în plin cintru, dar şi cele şase
