Orice altă rută – inaccesibilă, după ce Rusia a convins Kârgâzstanul să închidă baza americană de la Manas

Cei 26 de miniştri de Externe din ţările aliate (inclusiv şeful diplomaţiei româneşti, Cristian Diaconescu ) au decis ieri reluarea formală a relaţiilor dintre NATO şi Rusia, prin intermediul Consiliului Rusia-NATO.

„Îngheţarea” acestui organism fusese singura măsură de „protest” întreprinsă de alianţă după conflictul dintre Rusia şi Georgia, în august anul trecut. SUA, reprezentate de secretarul de stat american, Hillary Clinton, au indicat că vor vota şi ele pentru „redeschiderea ambasadelor”.

Însă, potrivit BBC, statele care au făcut presiuni timp de mai multe luni pentru reactivarea dialogului au fost Germania şi Franţa (aceleaşi care s-au împotrivit ca Ucraina şi Georgia să facă pasul formal în vederea aderării la NATO, la summitul de la Bucureşti).

Rusia: „cooperare în termenii puşi de noi”

Rusia s-a pus însă în gardă faţă de orice condiţii i-ar putea pune NATO în schimbul acestei cooperări. Reprezentantul rus, Dmitri Rogozin, a indicat că acţiunea Rusiei în cazul Georgiei a fost perfect legitimă şi că orice nouă relaţie între NATO şi ţara sa se va face în termenii stabiliţi de Rusia, relatează BBC. „Colegii noştri din Vest au văzut că Rusia nu este un partener pe care să îşi şteargă picioarele”, a declarat Rogozin.

Afganistanul, problema numărul unu a Alianţei

NATO se confruntă cu o situaţie critică, atât din punct de vedere militar, cât şi politic în Afganistan. Mai multe state europene şi membre ale alianţei nord-atlantice (inclusiv România) au mii de trupe trimise în acest teatru de război. Doar Statele Unite au 30.000 de militari în Afganistan (celelalte state ale Alianţei la un loc au trimis tot 30.000), urmând ca alţi 17.000 să li se alăture. Un eşec al misiunii ar însemna o prăbuşire a credibilităţii în