* este convins marele maestru bucătar Gheorghe Vătafu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism
Pentru câteva zile, la Şcoala Bella Italia a ţinut un curs de gastronomie tradiţională maestrul bucătar Gheorghe Vătafu. Cu o vechime în domeniu de peste 50 de ani, maestrul a fost instruit de puţinii bucătari din perioada interbelică, la rândul lor şcoliţi de bucătari francezi de renume. A lucrat ca bucătar-şef la Intercontinental până în 2005, a gătit pentru Dej, Ceauşescu şi mulţi şefi de state, iar acum luptă pentru impunerea pe plan naţional şi internaţional a bucătăriei tradiţionale româneşti. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism.
- Se poate vorbi de o bucătărie tradiţională românească? De exemplu, sarmale au şi ucrainienii, şi turcii.
- Eu am încercat să repun pe picioare gastronomia noastră, care, să ştiţi, este fabuloasă. Mulţi spun că atât avem, sarmale, mititei, dar nu e aşa. Nu se poate vorbi de o bucătărie proprie din perioada geto-dacilor, pentru că atunci oamenii trăiau modest, dar odată cu ocupaţia romană au apărut îmbunătăţiri şi în gastronomie. Poate că au şi alţii sarmale, dar fiecare are caracteristici specifice poporului respectiv. Depinde foarte mult gustul sarmalelor şi de cum este murată varza. Varza noastră murată este unică. Chiar soţia ambasadorului Turciei mi-a spus că sarmaua turcească nu are nimic în comun cu cea românească. Sărmăluţele din piept de gâscă moldoveneşti sunt creaţie românească, o emblemă a Moldovei.
- Cum se explică diferenţele de gastronomie dintre Moldova şi Ţara Românească?
- Moldova este cea mai fidelă purtătoare a bucătăriei tradiţionale. Domnitorul Vasile Lupu a venit cu deschidere spre occident şi datorită acestei deschideri bucătăria moldovenească s-a rafinat. În Ţara Româneasc
