Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a nominalizat calitatea slabă a informaţiilor oferite de serviciul secret al Ministerului de Interne ca una dintre cauzele externe care, alături de sistemul legislativ excesiv de formalist, au influenţat negativ activitatea procurorilor în anul 2008.

Critic cu subordonaţii săi care au greşit, dar şi faţă de alte instituţii ale statului de care depinde înfăptuirea unui act de justiţie calitativ, procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Codruţa Kovesi, a prezentat ieri în faţa preşedintelui, a premierului României raportul de activitate a Ministerului Public pentru anul 2008. Şedinţa de bilanţ ţinută la Institutul Naţional de Statistică a putut fi urmărită de toţi procurorii din ţară, prin sistemul video-conferinţă.

INFORMĂRI PUŢINE, ÎNTĂRZIATE ŞI LIPSITE DE CONSISTENŢĂ

La capitolul cauze externe ale aspectelor deficitare din activitatea procurorilor români, Codruţa Kovesi a nominalizat sistemul legislativ excesiv de formalist, Codul Penal şi Codul de procedură penală neadaptate realităţilor sociale, mecanisme de funcţionare impropriu reglementate de legile justiţiei, dar şi slaba calitate a informaţiilor livrate de Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) din cadrul Ministerului de Interne. Mai cunoscută cu titulatura de "Serviciul doi şi-un sfert", structura specială - condusă mulţi ani la rând de Virgil Ardelean, alias "Vulpea", pentru a cărui reinstalare în funcţie Gabriel Oprea şi-a pierdut fotoliul de ministru - are nevoie de lecţii privind tocmai obiectul muncii agenţilor DGIPI.

"La bilanţuri, procurorii s-au plâns de calitatea informaţiilor care vin de la structura specializată a Ministerului Administraţiei şi Internelor. Informările care ne vin de la dumnealor sunt lipsite de consistenţă, vin cu întârziere. Trece