Nu sta in caracterul omului sa gandeasca democratic. Numai minoritarii, scrantitii si jupuitii de vii sunt capabili sa interiorizeze ideea de toleranta si sa respinga instinctiv orice manifestare autoritarista sau rasista, scrie Arthur Suciu pe blogul sau.
Astazi, romanii nu mai vor sa fie confundati cu romii si, in consecinta, propun ca acestora sa li se spuna tigani. Se stie ca, in perioada medievala, ruman insemna taran iobag si chiar prost. Romania s-ar fi chemat atunci prin tara Iobagilor sau tara Prostilor. De fapt, ceilalti le spuneau romanilor vlahi. Ce-ar fi fost daca ne-am fi numit sau ne-ar fi numit altii Vlahia sau Valahia? Roman, au spus totusi diversi calatori straini, in veacurile al XV-lea si al XVI-lea, iar mai apoi cronicarii moldoveni, are legatura cu Roma. De acolo, de la romanitatea romanilor, ar veni denumirea. Pai, atunci, daca italienii, care se trag, si ei, din romani, si a caror capitala este Roma, ar dori sa nu mai fie confundati cu romanii sau chiar cu romii?
Tiganii sau romii (rromii) au dreptul sa se autodenumeasca asa cum vor ei. Cu aceasta, discutia referitoare la termeni ar trebui sa fie inchisa. Prin schimbarea numelui –din rom inapoi in tigan- se urmareste insa o delimitare de fond. Fireste ca, etnic, tiganii nu sunt romani si, oricare ar fi numele dat celor doua popoare, ele vor ramane in continuare diferite in substanta lor. Problema intervine atunci cand se incearca instituirea unei ierarhii, potrivit careia romanii sunt superiori, civilizati, europeni, romanii sunt ca si italienii, ca si spaniolii, pe cand tiganii sunt inferiori, necivilizati: ei nu merita sa fie primiti in Italia, dar nici in Romania. Indirect, se defineste spatiul geografic al tiganilor: nici aici, nici aici, adica nicaieri: niste nomazi. Se afirma totodata dorinta de recunoastere a romanilor: "suntem ca si voi, italienii, ca si voi, span
