Numărul furturilor din case a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2008. Discuţiile despre spar-gerile de locuinţe din oraş au ajuns la ordinea zilei printre clujeni, în ultimele săptămâni. Totuşi, poliţia locală spune că nu se poate vorbi de un fenomen. Spargerea sediului Băncii Transilvania din Mănăştur, din 13 ianuarie, sau cea a casei de schimb valutar Macrogroup Echange Office, din noaptea de marţi spre miercuri, au transformat Clujul dintr-un oraş liniştit într-unul cu criminalitate ridicată, cel puţin în percepţia opiniei publice.

Deşi comisarul Mircea Rus, şeful Biroului de Investigaţii Criminale al poliţiei Cluj-Napoca, susţine că nu se poate vorbi de un fenomen, statisticile arată o creştere a numărului de furturi din locuinţe de pe raza municipiului Cluj-Napoca, cu peste 30%, faţă de primele două luni ale anului trecut. Totuşi, numărul spargerilor la societăţile comerciale a scăzut uşor în lunile ianuarie şi februarie, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Una dintre problemele cu care ne confruntăm sunt judecătorii, prea indulgenţi cu mulţi dintre autori”, este de părere comisarul. De departe, cea mai „tare” spargere de locuinţă au dat-o, anul acesta, Ioan Duma şi Relu Axinte, la o casă de pe strada Şerpuitoare, o zonă selectă a Clujului.

Tun de 50.000 de euro

Cei doi au furat opere de artă, bijuterii şi bani în valoare de aproximativ 50.000 de euro. Potrivit anchetatorilor, aproximativ jumătate din prejudiciu a fost recuperat, iar cei doi sunt cercetaţi pentru furt calificat în stare de arest preventiv. De altfel, Relu Axinte, originar din Bacău, este specializat în spargeri. El a fost condamnat de mai multe ori pentru furt calificat, sustrăgând în trecut icoane de mare valoare din bisericile şi mănăstirile din Moldova.

Printre victimele hoţilor de locuinţe s-a numărat, î