Elevii euronavetiştilor sunt consiliaţi „la pachet”. Copiii întorşi din străinătate, împreună cu părinţii, şi înscrişi la şcoală, fac faţă cu greu sistemului românesc de învăţământ. Potrivit psihologilor, cele mai mari probleme le au cei din gimnaziu, diferenţele mari dintre programe, conţinuturi şi sistemele de predare dintre România şi ţările din care se întorc, ridicând probleme serioase cu fiecare clasă în plus. Şeful Centrului de Asistenţă Psihopedagogică Bistriţa, Ioan Orban, spune că aceste diferenţe de conţinuturi sunt aproape de nedepăşit, dacă profesorii nu întocmesc pentru ei un program personalizat.

„Unii dintre copii nu cunosc foarte bine limba română, alţii mai evoluaţi nu pot asimila elementele de analiză gramaticală, iar la matematică, situaţia este la fel de proastă şi practic trebuie lucrat individualizat cu fiecare”, explică el. Profesorii ar trebui teoretic să realizeze aceste proiecte individualizate, însă nu au timp şi nici nu-i poate obliga nimeni s-o facă, recunoaşte psihologul şcolar.

S-au întors de două ori mai mulţi decât în 2008

Şi din punct de vedere al adaptării la grupul de elevi şi la cerinţele şcolii româneşti, copiii reînscrişi au probleme, motiv pentru care consilierii şcolari trebuie să lucreze intens cu ei. Asta acolo unde psihologul există, pentru că nu toate şcolile din Bistriţa au astfel de personal. În mediul rural, situaţia este mult mai critică, şi nevoia de consiliere a acestor copii este cu greu suplinită de cei trei-patru psihologi ai centrului judeţean.

În acest an, în unităţile şcolare din judeţ, s-au înscris 279 de copii repatriaţi. Potrivit Inspectoratului Şcolar Bistriţa-Năsăud, numărul este dublu faţă de anul şcolar trecut, când au fost înregistrate 127 de cazuri, şi de patru ori mai mare decât în perioada 2006-2007. „Cei mai mulţi dintre copii, 234, s-au repatriat împreună