Prima mare isprava a tanarului parlament uninominal nu a fost aprobarea bugetului de stat intr-un fel original (a se citi botezul noilor forme de indaratnicie a opozitiei liberale), ci trimiterea lui Adrian Nastase - dezbracat de imunitatea alesului - in groapa cu serpi a "amicilor" sai de la DNA.
Adevarul este ca insusi Adrian Nastase le-a cerut colegilor de Legislativ sa fie "in vana" si sa il ajute sa se faca dreptate. Nu stiu cati dintre cei din sala de sedinte au priceput ironia subtila care razbatea din toate vorbele celui care se simte atat de oropsit de maleficul Traian Basescu. Doar dupa tragerea cortinei, domnisoara Anastase a sperat cu voce moale si cumsecade ca notoriul sau coleg de Parlament va avea parte de o "justitie dreapta". Aceasta, in spiritul dezideratului sustinut de dumneaei, cum ca institutia pe care o conduce trebuie sa aiba neabatut fata umana si sa inspire incredere.
Secventa ridicarii imunitatii lui Adrian Nastase are si invataminte: un politician care a avut aproape totul poate fi redus la vulnerabilitate - printr-un mecanism cat se poate de democratic - de niste noi veniti, pe care in sinea lui probabil ii dispretuieste si care i-au fost - cand se afla in stratosfera puterii - fie necunoscuti, fie cel mult la periferia intereselor.
Am pornit de la premisa ca adunarea noilor chiriasi din Palatul Parlamentului poate sa trezeasca interesul, curiozitatea si cateva zile am urmarit cu rabdare si cap-coada sedintele de plen. Recunosc ca ma asteptam la ceva mai dinamic. Nu spun profesionist. Ca rar si doar individual se poate spune despre parlamentarul roman ca este un profesionist al serviciului public.
Multe dintre sedintele Camerei si Senatului au efectul soporific al ceaiului de tei.
Corespondentii parlamentari cu experienta (caci mai sunt dintre ei in activitate) trag cu amuzament dorul vremurilor cand lucraril