Cristi Ciobanu (38 de ani) îşi aminteşte un moment din perioada studenţiei petrecute în Iaşi, despre oraş, despre ce făceau şi cum arătau oamenii în primele luni ale anului 1989. Tramvaie aglomerate, certuri şi îmbrânceli la rândurile făcute de populaţie pentru procurarea produselor alimentare "de bază"; la lapte, de exemplu.
În cămine: bişniţă cu blugi şi ţigări – astăzi produse atât de obişnuite. Proiecţii de filme porno în sălile de lectură. Şi mult avânt revoluţionar. "Nu aveam nici un chef să merg la cursuri. Aveam însă ore în Copou şi aveam o şansă să scap. Acolo nu puteam ajunge decât cu unul dintre mijloacele de transport în comun puse la dispoziţia studentului de rând, pentru 1,25 lei călătoria, de autorităţile comuniste. Am plecat de dimineaţă, agale, spre staţia de tramvai, cu speranţa ca, din cauza aglomeraţiei, să nu încap în bou-vagonul dublu, lung. Şi să rămân liber în oraşul prizonier. Prizonier al «celui mai bun regim politic pe care l-a dat omenirea vreodată». Aşa auzisem la radio, aşa răcneau «goarnele» de partid şi de stat, dar cine-i credea... Mie îmi plăcea însă să ascult la aparatul meu Gloria de ultimă generaţie, făcut la Tehnoton, emisiunile SF de la «Radio 3 Tineret» după Revoluţie. Îmi plăcea şi vocea lui Eugen Cristea şi a soţiei sale, Cristina Deleanu. Nu-i ştiam prea bine chipul lui Eugen. După marea schimbare din 1989 mi-a părut puţin antipatic.
Şi oportunist. Era fain când auzeam cum spunea... Asimov, H.G. Wells. Însă cocteilul de frumuseţe era umbrit când începea: «Aşa cum stă scris în Directivele Congresului al XII-lea, cercetarea românească în domeniul... Einstein... aşa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu... fraţii Strugaţki, Orson Wells… Cu un comentariu de Alexandru Mironov... Şi acum, muzică electronică compusă de fraţii Nanu... ascultaţi o melodie de pe c
