Cand presa ia in vizor o tinta pe care o toaca apoi marunt, cea mai lejera explicatie a persoanei in cauza este “Au ceva cu mine in mod special” sau “Nu mai au despre ce sa scrie si m-au gasit pe mine, pt ca sunt o persoana cunoscuta”. Ambele explicatii contin jumatati de adevaruri, in sensul ca reprezinta doar o parte a frazei corecte. Si sa luam cateva exemple:
1. Elena Basescu. Atentia mediatica de care se bucura ar putea fi justificata cu prima explicatie, daca aceasta este dusa pana la capat: “Au ceva cu mine in mod special, pentru ca eu sunt o persoana speciala, care a promovat exceptional de repede in cadrul ierarhiei unui partid, desi nu am facut nimic special pentru a justifica ajungerea pe listele alegerilor europene, in afara de a fi fata lui tata si de a obtine niste rezultate academice pe care le obtin cateva sute sau mii de tineri in fiecare an”. Adica, din moment ce si-a asumat statutul de copil al parintelui sau si a ales sa ii calce pe urme, o alegere complementara si obligatorie era atragerea atentiei asupra ei. Simplu ca Euro Clic.
2. Mihaela Radulescu. Suparata nevoie mare pe presa care o urmareste oriunde se duce, o posibila justificare ar putea suna in felul urmator: “Nu mai au despre ce sa scrie si m-au gasit pe mine, pt ca sunt o persoana cunoscuta, care si-a construit o cariera din aparaitiile la TV si in presa, care a fost constant si voluntar in atentia publicului si care a ajuns la un asemenea grad de popularitate, incat viata oricarei alte vedete este incomparabil mai lipsita de senzational decat a mea “.
Daca pentru viata mondena, astfel de explicatii, oricat de incomplete ar fi, pot ascunde cel mult urme de ipocrizie si pot servi la demontarea unor mituri sfertodocte, pentru viata politica, ele pot servi ca argument (atunci cand sunt livrate doar pe jumatate) pentru propulsarea pe posturi remunerate cu salarii mari,
