Echipa medicilor de la Imperial College London şi GlaxoSmithKline a analizat mostrele de ţesut cerebral donate, în scopuri ştiinţifice, de 23 de persoane sănătoase şi de 28 de pacienţi care au suferit de schizofrenie. Medicii le-au comparat ulterior cu alte mostre din SUA. Cercetătorii au descoperit că 49 de gene din mostrele cerebrale prelevate de la pacienţii schizofrenici prezintă anumite anomalii în timpul procesului de comunicare dintre celulele cerebrale. Cercetătorii consideră că o comunicare defectuoasă între aceste celule reprezintă cauza apariţiei schizofreniei. Această descoperire va putea conduce la noi metode, precum testarea sangvină pentru descoperirea unor marcatori sau teste specifice de biorezonanţă, care să îi ajute pe medici în diagnosticarea schizofreniei într-un stadiu timpuriu, înainte de schimbarea comportamentală a pacienţilor.

Schizofrenia, caracterizată prin halucinaţii, deliruri şi alte tulburări de gîndire, îi afectează mult mai des pe bărbaţi decît pe femei şi este diagnosticată, de obicei, în cursul adolescenţei sau în primii ani ai vieţii adulte. Schizofrenia afectează aproximativ 1% din populaţia planetei. Deşi există anumite medicamente antipsihotice, acestea nu reuşesc să vindece această maladie mintală şi provoacă efecte secundare neplăcute. Cel mai des întîlnit dintre acestea este creşterea rapidă în greutate. Anumite studii indică faptul că maladia se declanşează atunci cînd creierul produce prea multă dopamină, iar altă teorie susţine că degradarea tecii de mielină care protejează neuronii reprezintă cauza declanşării schizofreniei. Descoperirea genelor specifice schizofreniei va sta şi la baza conceperii unor medicamente care să vindece această maladie.

Autori: A.B.

Echipa medicilor de la Imperial College London şi GlaxoSmithKline a analizat mostrele de ţesut cerebral donate, în sc