Din timpuri stravechi, oamenii au observat ca cenusa poate fi folosita pentru vindecarea diferitelor boli. Leacul se gasea la indemana, in toate casele, mai ales pe timp de iarna.
In cartile de medicina populara foarte vechi gasim multe recomandari si retete cu cenusa. Ele au si o tenta magica. Astfel, se recomanda folosirea cenusii din 3 sobe, iar in cazurile de boli complicate - din 7. Leacul ideal trebuie sa fie un amestec din mai multe feluri de cenusa, provenita din diferite specii de plante, care aveau astfel un efect terapeutic marit. Cenusa se folosea uscata sau amestecata cu apa si ulei. Oamenii o luau din soba dupa arderea lemnelor si o pastrau in vase inchise, ca s-o aiba la indemana la necaz. Cel mai des era folosita in caz de arsuri, cand presarata pe rana diminua durerea si vindeca arsura.
Daca in soba ardeau lemne de tei sau mesteacan, femeile scoteau frecvent bucati de carbune, le raceau si apoi le mancau. Procedeul ajuta la imbunatatirea digestiei, a activitatii cerebrale, prevenea insolatia sau infarctul pe timp de arsita.
APLICATII EXTERNE
* Persoanele cu afectiuni ale cavitatii bucale foloseau cenusa bine cernuta amestecata in parti egale cu apa in loc de pasta de dinti. Este un remediu care ne ajuta sa ne pastram dintii si gingiile in stare sanatoasa, pana la batranete.
* Intepaturile de insecte, muscatura de sarpe. Cenusa de vita-de-vie inmuiata in otet, in comprese, se aplica pe locurile vatamate.
* Amigdalita. Din soba se lua cenusa calda, se invelea in batic de bumbac si se lega la gat. Deasupra se leaga un fular de lana. Se tine mult timp, cel mai bine toata noaptea.
* Hemoroizi. Suferinzilor li se recomanda o compresa cu cenusa de vita-de-vie, incalzita pe tigaie uscata si pusa intr-un saculet de bumbac sau invelita intr-o batista.
* Arsuri. Pe locul vatamat se presara cenusa de sa
