"Azi e greu sa ii faci pe oameni sa rada"
- Personajele pe care le interpretezi in serialul "Mondenii" de la Prima TV ti-au adus o popularitate de exceptie si pe deplin meritata: talent, verva scenica, dezinvoltura, pur si simplu faci sa explodeze ecranul. Cu toate astea, lumea nu prea stie de unde ai rasarit, care ti-a fost parcursul...
- A fost un drum pe care am inceput sa pasesc inca de la patru ani, cand mi-am pus poantele in picioare. La inceput a fost dansul, baletul, probabil si pentru ca parintii mei erau mari consumatori de spectacole de balet. Si tot de la ei cred ca am mostenit si firea artistica, un soi de neastampar, de curiozitate: sa incerc si asta si aia. Asa ca toata copilaria, din proprie initiativa, am tot explorat: cursuri de dans, ore de canto, am cantat in corul de la scoala. Nu parintii au fost cei care m-au impins de la spate, cum se intampla in multe cazuri, ci eu eram cea care tragea de ei si insista. Pentru mama, cel putin, a fost o adevarata corvoada. Avea si ea serviciu, treaba pe-acasa, numai timp de umblat pe drumuri cu mine nu avea. Pana la urma, solutia a venit de la mine: m-am potolit. Febra experimentelor a trecut. Acum imi pare rau ca am intrerupt mai ales cursurile de balet. Dar cu mintea de-atunci, eu consideram ca eram deja foarte buna si mi se parea ca nu mai avea nici un sens sa ma omor exersand "port de bras" nu stiu cate ore pe zi. In imaginatia mea eram cel putin prima balerina a tarii. Faceam spagatul fara probleme, prin casa numai pe poante mergeam, ce nevoie era sa mai merg si la cursuri? Mi se parea o pierdere de timp. Ulterior am realizat ca era nevoie de mult mai multa munca si transpiratie ca sa ajungi prima balerina a tarii. Oricum, la momentul respectiv, mama a fost foarte fericita ca a scapat de drumuri. Apoi mi-am vazut de scoala si-am nascocit alte interese artistice. Dorinta asta naprazn
