Greu de imaginat ceva mai comic decat un TRU enervandu-si colegii din pozitia de candidat iar cititorii sa tina totusi cu proaspatul politician, nu cu ziarul. Uitati-va la reactii pe site-ul Cotidianului: un ropot de aplauze pentru Ungureanu si averse de saliva pentru restul. Iar ziarul, caz unic in istoria presei, persevereaza impotriva cititorilor sai. TRU exagereaza voit, ca de obicei, intinde coarda si rade. Ce-l salveaza oare pe TRU? Doar umorul si talentul sau? De ce-l iubesc cititorii lui chiar si atunci cand greseste? Ce are el si n-au cei care vor sa-l puna la punct?

N-au talentul lui Ungureanu. Ar fi raspunsul cel mai facil, dar partial valabil. E riscant sa te bati cu cineva care scrie cu acid si turnesol in loc de cerneala. E profund eronat sa-l ataci, sufocat de frustrare, cand tot ce ti-a ramas e o penita muiata in rahatii mancati de tine, printre glumite de salon. Catavencilor atat le-a ramas: un tipar imbibat cu o veselie tampa, dar indestulata.

TRU nu e jurnalist, pentru ca e mai mult scriitor. Nu e nici scriitor pur sange, pentru ca ii curge gazetarie prin vene. N-a fost niciodata om politic si nici nu va fi, cu toata candidatura lui la europarlamentare pe listele PDL. Acest mare scriitor despre politica va fi cel mai ratat politician.

Prin urmare, din ce specie face parte TRU? Are convingeri, idei, curaj si coerenta. Adica ceva pe cale de disparitie. Un ins periculos pentru o breasla populata cu impostori si devertebrati, cu ciutaci isterici, pentru care oportunismul e virtute, iar onestitatea semn de prostie. Luati, in schimb, ziarul: ba cu Basescu, ba cu liberalii, maine se aboneaza la PSD.

Toate pana la un punct. In presa n-ai cum sa minti, se simte repede. TRU n-a incalcat niciodata regula: nu a incercat sa pacaleasca. In schimb, adversarii lui si-au tras cititorii pe sfoara si cand i-au vandut lu