...şi-a creat reputaţia pe faptul că este un trăgător direct.
Nu vă alarmaţi! Propoziţia de mai sus nu este o ştire. Nicidecum. E doar titlul unui capitol dintr-o carte. Mai exact capitolul 19 din „Copiii Împăratului” de Claire Messud, apărut la Tritonic în colecţia Premium. Dar cine este împăratul? Pentru că se cuvine o nouă precizare: nu avem de-a face cu un roman istoric... Acţiunea are loc la New York, în tragicul an 2001, din martie până în noiembrie.
„Murray Thwaite şi-a creat reputaţie pe faptul că este un trăgător di rect. Pe faptul că spune lucrurilor pe nume. De la mişcarea pentru drepturile civile şi războiul din Vietnam până la Afacerea Contras-Iran şi Operaţiunea Furtună în Deşert, de la politica educaţională până la drepturile şi bunăstarea muncitorilor, la dreptul de a avorta, la pedeapsa capitală - Murray Thwaite şi-a exprimat părerile semnificative. L-am crezut, şi am crezut în el.”
Thwaite, împăratul, este un ziarist sexagenar cu o carieră de invidiat în lumea culturală din NYC, un adevărat idol pentru tânăra generaţie a Americii. El este un model atât pentru fiica sa, Marina, cât şi pentru prietenii acesteia, care, deşi trecuţi de 30 de ani, caută încă un sens al vieţii şi un drum care să-i împlinească.
„Copiii Împăratului” este o carte care se centrează pe diferenţele dintre realitatea obiectivă şi percepţia subiectivă, Thwaite fiind mai mult decât ce lasă să se vadă. În doielile încep să apară în momentul când nepotul său descoperă anumite discrepanţe între imaginea pe care unchiul său şi-a construit-o şi cea adevărată. Oare societatea actuală imprimă individului un mecanism care îl face să vadă doar ce-ar vrea să vadă şi să creadă orbeşte în ce îi este sugerat?
MINUS. Povestea pare să aibă momente de stagnare, autoarea (născută în 1966, unde altundeva decât în Franţa!) mizând mai m
