Formula „oxobiodegradabilă” este greşită, spune Gabriel Păun, preşedintele Agent Green, referindu-se la imprimările pe care le putem găsi în mod constant pe multe dintre sacoşele pe care le folosim pentru a ne căra cumpărăturile. “Spune-i oxodegradabil şi e ok. Nu mai zice nimeni nimic”, continuă el. Sursa: Codrin Prisecaru În România există mai multe firme producătoare şi importatoare de sacoşe sau aditivi oxodegradabili. Potrivit legilor europene, materialele oxodegradabile nu sunt unul şi acelaşi lucru cu cele biodegradabile. Cele biodegradabile sunt alcătuite din materie oraganică luată din natură: amidon, uleiuri, făinuri. Prin degradare, rezultă apă, dioxid de carbon şi biomasă (o substanţă organică biologică). Aditivi cancerigeni

În schimb, cele oxodegradabile sunt alcătuite din plastic convenţional (polietilenă) în procent de 98%. Restul de 2% e reprezentat de aditivi. Conform normelor europene, materialele oxodegradabile nu sunt biodegradabile. Potrivit lui Păun, care citează ultima evaluare a Asociaţiei ”European Bioplastics”, materialele din polietilenă aditivată conţin metale grele în compoziţii şi concentraţii foarte variate (cobalt, zinc, molibden, cadmiu, mangan). Unii compuşi metalici folosiţi în aceste produse sunt clasificaţi de normele europene în categoria substanţelor periculoase cancerigene şi toxice pentru reproducere. Sacoşele oxo se dezintegrează în prezenţa luminii şi a căldurii (cea uscată, mai ales). “Cu cât cele două elemente scad, cu atât degradabilitatea devine mai lentă”, spune Păun. “Oricât de mult s-ar dezintegra, particulele de plastic aditivat rămân în mediu. Că devin mai puţin vizibile, mai fragmentate, e partea a doua”, spune Păun. Chiar dacă o pasăre nu mai moare înecându-se cu aceste fragmente, alte vieţuitoare pot fi afectate, explică el. În Europa, "nimeni nu le prezintă că sunt materiale biodegradabile"

@