"Romania libera" deschide astazi unul dintre marile dosare ale strategiei de dezvoltare economica a Romaniei, cel al autostrazilor. Intr-un demers fara precedent, "R.l." va demonstra, de-a lungul unui serial de o saptamana, ca nici un guvern nu si-a propus cu adevarat realizarea unei asemenea infrastructuri.
Drept rezultat, reteaua romaneasca de autostrazi reprezinta abia 0,3 procente din totalul de 61.600 de kilometri care strabat Uniunea Europeana. Asta, in timp ce teritoriul tarii noastre ocupa aproape cinci la suta din cel al UE. Contributia la infrastructura continentala este, practic, insignifianta. In schimb, state est-europene care au pornit de la un nivel similar dupa 1989 si-au reanimat fostele economii construind sute de kilometri de autostrazi.
In primele trei episoade, serialul va urmari modul in care tara noastra si-a ratat sansa dezvoltarii, de-a lungul a trei perioade critice: 1960-1990, 1990-2001 si 2001-2009. Urmeaza apoi o radiografie asupra cauzelor care au vaduvit Romania de beneficiile fondurilor europene. Pe langa povestea esecului national in materie de autostrazi, dezbaterea va pune in lumina si traseele unor tari (Polonia, Cehia si Slovenia) ai caror fosti si actuali ministri si premieri au explicat pentru "Romania libera" cum au depasit problemele care tin si acum Bucurestiul in loc.
Primul episod al dezbaterii "R.l." prezinta povestea anilor 1960-1990. Partidul Comunist respingea pe atunci oferta unei banci italiene de a participa la realizarea unei autostrazi care sa lege Romania de Iugoslavia. In aceeasi perioada, RSR inaugura cu fast tronsonul Bucuresti-Pitesti, desi era minat de defecte tehnice, iar cativa ani mai tarziu ratifica un acord international de unificare a rutelor de transport, de care nu a tinut niciodata cont.
Episodul de maine, in schimb, va dezvalui culisele care au impiedicat construirea
