Bursele mondiale au fost in picaj iarasi la sfarsitul saptamanii trecute. Pietele financiare nu gasesc inca nimic de care sa se sprijine, in pofida unui nou presedinte in Statele Unite, a noului sau plan, in pofida angajamentelor Chinei de a cheltui dublu pentru relansare economica, in pofida reducerii drastice a dobanzilor la credite de catre Banca Centrala Europeana si de catre Banca Angliei.
Mai mult, desi bancile centrale au injectat sute de miliarde euro in sistemele bancare incepand din iulie 2007, cateodata in doze soc, peste tot se vorbeste in continuare de criza de lichiditate.
Inclusiv in Romania, unde, precizeaza unele banci, ar fi criza de lichiditate la nivel de piata (oficialii BNR afirma contrariul), nu si la nivelul lor, individual.
Din pacate, de aproape doi ani de cand cuvantul "subprime" a inceput sa infricoseze lumea financiara, nicio schimbare majora nu s-a produs la nivelul reglementarilor bancare, contabile, de audit sau a celor de concurenta. Dimpotriva. Despre ajutorul de stat dat unor banci din Europa de Vest nu s-a pus nicio clipa problema ca ar putea fi impotriva regulilor de concurenta.
Desi publicatiile economice de top din Europa de Vest si Statele Unite au pus criza subprime pe seama abuzurilor - ale bancilor, ale brokerilor de credite, ale clientilor - faptul ca nimeni nu a fost condamnat pentru ca ar fi incalcat legea pana acum creeaza o mare incertitudine: cine este vinovat, cine a provocat aceste daune? Cine este responsabil?
Primele semnale ca ar putea fi vorba de o schimbare in inima sistemului, la nivelul reglementarilor si al impartirilor care par "naturale" dupa ani de liberalizare financiara, au aparut abia saptamana trecuta.
Paul Volcker, fost presedinte al Rezervelor Federale - Banca Centrala a SUA, a evocat posibilitatea ca bancile comerciale, cu activitate de economisire si de cre