Croaţia a anunţat că acceptă propunerea Uniunii Europene de mediere a conflictului frontalier cu Slovenia, informează AFP. Singura condiţie a Zagrebului este ca diferendul să fie judecat de o curte de justiţie internaţională.

Diferendul împiedică aderarea Croaţiei la UE, deoarece Slovenia are, ca orice stat membru, dreptul de veto în privinţa extinderii. În centrul disputei sunt câţiva kilometri în jurul frontierei terestre şi maritime dintre cele două ţări. Conflictul datează încă de proclamarea independenţei Croaţiei, în iunie 1991.

Propunerea rezolvării conflictului a venit tocmai de la comisarul european pentru extindere, Olli Rehn. În ianuarie, acesta i-a cerut fostului preşedinte finlandez Martti Ahtisaari să se ocupe de găsirea unei soluţii pentru acest caz. Fostul şef de stat este laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

"Grupul de mediere al Uniunii Europene trebuie să ajute cele două state să expună problema în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie", se comunică într-o declaraţie de presă dinaintea întâlnirii dintre preşedintele croat Stipe Mesici şi premierul sloven Ivo Sanader.

Macedonia, aceeaşi problemă

Aderarea Macedoniei la Uniune este împiedicată de o dispută de 17 ani cu Grecia. Dacă între Croaţia şi Slovenia diferendul este unul clasic, la mijloc fiind revendicări teritoriale, Grecia este deranjată de numele republicii.

În 1992, Grecia a insistat ca republica să renunţe la denumirea de Macedonia, deoarece elenii au o provincie cu acelaşi nume. Imediat, la 3 iulie 1992, autorităţile de la Skopje au decis includerea Soarelui de la Vergina în drapelul naţional, un simbol asociat vechiului Regat al Macedoniei.

Denumirea republicii este o problemă destul de sensibilă. ONU menţionează statul drept "Fosta Republică Iugoslavă Macedonia", denumirea fiind adoptată şi