Nutriţioniştii atrag atenţia că majoritatea dietelor de slăbit contribuie la scăderea aportului de magneziu. Carenţa de magneziu iese la suprafaţă sub forma unor simptome care sunt reunite sub termenul de "spasmofilie".

Magneziul este un element indispensabil bunei funcţionări a organismului nostru. El asigură echilibrul metabolismului, un somn odihnitor, echilibrul emoţional, absorbţia unor minerale, a zahărului, a vitaminei C, întăreşte imunitatea, reglează ritmul cardiac. În corpul unui adult există aproximativ 25 de grame de magneziu. Din punctul de vedere al cantităţii conţinute, magneziul se plasează pe locul al treilea după calciu (în corpul unui adult există aproximativ un kilogram de calciu) şi fosfor (700 g). 99% din cantitatea de magneziu se află în celule, în special în os. Refacerea şi menţinerea stocului de magneziu în organism trebuie asigurate de alimentaţie. Aceasta furnizează, în medie, 350 mg zilnic în cazul unui adult. Dar necesarul de magneziu creşte în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează (400 mg/z), al vârstnicilor (420 mg/z), al sportivilor sau persoanelor foarte active (500 mg/z). Dar 77% din femei şi 72% din bărbaţi nu reuşesc să atingă acest nivel zilnic. Aportul de magneziu este în legătură directă cu aportul caloric: 1.000 de calorii asigură aproximativ 120 mg de magneziu. Ceea ce explică faptul că regimul hipocaloric prezintă dezavantajul că facilitează scăderea nivelului de magneziu, cu atât mai mult cu cât alimentele cele mai bogate în acest element sunt şi foarte calorice şi, deci, excluse din alimentaţie (ciocolata, fructele uscate, oleaginoasele). Alcoolul şi unele antibiotice sau pilula contraceptivă contribuie la eliminarea magneziului. Diabetul şi hipertensiunea sporesc deficitul de magneziu. De asemenea, stresul impune un aport mai mare de magneziu, în timp ce majoritatea dietelor de slăbit neglijează