Pentru a intelege fragilitatea economiilor estice, trebuie pornit de la caderea regimurilor comuniste. Noile puteri instalate au renuntat la tutela Moscovei, orientandu-se exuberant catre investitori din Vest. Acestia au venit, mirosind imediat cat de multi bani se pot face aici si au facut investitii uneori atat de mari incat au sufocat micile companii locale care nu puteau face fata diferentelor de tehnologie si de productivitate. Azi, cand occidentalii se retrag sau isi reduc turatia motoarelor sub presiunea dificultatilor financiare, evident ca provoaca dificultati enorme. E ca si cand dintr-o saltea gonflabila uriasa pe care se joaca niste copii, ai scoate brusc aerul. In scurta vreme probabil ca acei copii ar incepe sa planga. Lucrurile se petrec la fel si cu economiile din zona in aceasta perioada. Le cam dau lacrimile.
O chestiune care apasa asupra oricarei economii din Est este dependenta Produsului Intern Brut de pietele occidentalele. Scaderea importurilor statelor vestice se reflecta in scaderea incasarilor la buget in tarile din Est.
Iar acest lucru se simte serios. Nu mai putin important este insa indatorarea statelor estice in tot felul de valute – altele decat moneda nationala (euro, franci elvetieni sau forinti unguresti).
Ungaria este de departe tara cea mai indatorata si, atunci cand investitorii au inceput sa se retraga, moneda maghiara si-a inceput calvarul. Ungaria a fost si prima tara care a cerut ajutorul FMI, ca sa-si asigure lichiditati. Apoi au venit la usa Fondului Ucraina, Serbia, Letonia si acum, Romania.
Nu toate statele au aceeasi boala, insa. Daca citesti mai atent ultimele rapoarte ale Bancii Mondiale, distingi 3 grupuri de state in regiune.
In prima categorie sunt cele care continua sa afiseze o crestere pozitiva in ciuda crizei. In capul grupei sta Slovacia (crestere de 2%, potrivit
