» Autostrada romaneasca a facut adevaratul salt de la planseta la santier abia dupa 2001. Dupa noua ani insa, putem calatori semicivilizat doar de la Bucuresti spre Pitesti si pana la Cernavoda, in total peste 280 de kilometri.
» Cauzele acestui fiasco fac din Romania un caz unic intre statele membre UE. Justificarile pe care le gasesc fostii si actualii ministri din ultimii noua ani frizeaza uneori ridicolul si denota iresponsabilitatea.
Daca in anii ’90 clasa politica nu le-a intuit potentialul, alegerile generale din 2000 au marcat un moment de cotitura: autostrazile au intrat, in sfarsit, in vocabularul de campanie electorala. Cel putin retoric, nu au mai putut fi ignorate de partidele care se respecta.
Insa nici potentialul populist, nici ultimii opt ani de crestere economica n-au constituit un impuls suficient de solid pentru ca autoritatile in exercitiu sa grabeasca procesul dezvoltarii unei infrastructuri europene. Cu toate ca, si inainte, si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, s-ar fi putut profita de fondurile UE sau de credite de la banci precum BEI si BERD, situatia ramane critica. Suspiciunile de coruptie care invaluie unele contracte, birocratia sufocanta si legislatia deficitara referitoare la exproprieri au condus la contraperformanta de a ne mandri in 2009 cu aproape 290 de kilometri de autostrada. Contactati de "Romania libera", atat fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban, cat si actualul responsabil, Radu Berceanu, invoca drept cauze lipsa banilor, dar si unele motive socante.
"Despre autostrazi a inceput sa se discute imediat dupa 1990 si ridicarea acestei probleme a continuat cu o intensitate din ce in ce mai ridicata. Din pacate, niciodata nu s-au pus si banii care inseamna rezolvarea acestei probleme", afirma, pentru "R.L.", Radu Berceanu. Dincolo de aceasta scuza, inaltul oficial re
