- Social - nr. 273 / 11 Martie, 2009 Atunci cand, la sfarsitul anilor '80, am fost martorii prabusirii sistemului comunist, participand, in mod direct, la componenta romaneasca a acestui fenomen prin Revolutia din decembrie 1989, nimeni nu si-ar fi inchipuit ca doar peste 20 de ani vom asista si la prabusirea capitalismului salbatic, incepand chiar cu modelul ultraadulat al Statelor Unite. Ideologia comunista a fost concentrata pe om, cu negarea totala a preceptelor economiei de piata, in timp ce capitalismul a degradat individul la statutul de rau necesar, total dependent si obligat sa respecte legile pietei si banii. In mod paradoxal, ambele sisteme au fost prabusite, nu prin caducitatea ideologiilor in sine, ci prin folosirea acestor ideologii in scopul instaurarii unor dictaturi. In cazul comunismului, statul autocrat si paternalist a avut nevoie si a creat dictaturi, pentru a-si impune vointa, iar in cazul capitalismului salbatic s-a instaurat dictatura pietei si a banului asupra unui stat din ce in ce mai slabit prin parghiile sale de control si interventie si, implicit, asupra cetateanului simplu. In consecinta, ambele prabusiri au fost determinate din interiorul sistemelor, fie prin dictaturi, ca si cea ceausista, fie prin componenta financiar-bancara, socotita infailibila. Ca de obicei insa, adevarul si solutiile sunt pe undeva la mijloc, dat fiind si faptul ca Universul s-a creat si este cladit pe echilibrul plusului si minusului care se autoanuleaza reciproc, iar civilizatia umana, societatea din toate timpurile, cand "in infinita sa intelepciune" a dereglat acest echilibru, a avut numai de suferit. Totusi, in baza acestui echilibru, tot raul poate fi spre bine, existand, in acest moment, sansa obligatorie de a recladi societatea, impletind ceea ce este bun din cele doua ideologii vetuste, in sensul de a pune mecanismele economiei de piata sa