Forex-ul, spre deosebire de alte piete, detine o caracteristica unica pe care multi marketmakeri o folosesc pentru a atrage tranzactii din partea investitorilor.
Acestia pot sa nu perceapa comisoane de tranzactionare sau de reglementare, sa nu ceara taxe pentru datele oferite sau sa nu incaseze niciun fel de remuneratie de la clienti.
Totusi, in spatele lipsei unor comisioane se pot afla diferite clauze de taxare ascunse. Investopedia.com prezinta cum trebuie evaluate comisioanele sau taxele percepute de brokerii din Forex si care sunt diferentele dintre ele.
Exista trei tipuri de comisioane utilizate de brokerii din piata Forex, unele firme folosesc un spread fix, altele cer unul variabil, iar a treia categoria percepe un comision bazat pe un procentaj din spread. Desi cele trei tipuri de comisioane sunt bazate pe spread exista diferente semnificative intre acestea.
Spread-ul este diferenta, exprimata de regula in pips, dintre pretul Bid si cel Ask. Un spread mai mic este mai bun pentru trader.
Sa presupunem ca observi urmatoarele cotatii – EUR/USD 1.4952 – 1.4955 – iar spread-ul este de 3 pips (Pip - cea mai mica apreciere ce se poate inregistra in pretul unei valute) . Daca brokerul prin intermediul caruia tranzactionezi percepe un spread fix, inseamna ca diferenta pentru aceasta pereche valutara va fi mereu de 3 pips, indiferent de volatilitatea pietei.
In cazul unui broker care cere un spread variabil, te poti astepta ca diferenta dintre Bid si Ask sa fie, uneori, de 1,5 pips sau de 5 pips, in functie de perechea valutara tranzactionata si de nivelul de volatilitate a pietei.
Altii brokerii pretind un comision foarte redus, de aproximativ doua zecimi a unui pip, dar ordinul nu este introdus direct in piata, ci este transmis mai departe la un dealer mai mare. Intr-o astfel de reglementare, un trader poate beneficia de un spread
