Scăderea bugetului muzeelor şi teatrelor va conduce la creşterea presiunilor pentru realizarea de venituri proprii, care ar trebui să ajungă, anul acesta, la 21 de milioane de euro. Poate doar cei care nu au trecut deloc prin Bucureşti în ultimii ani nu ştiu că, indiferent că vrei să bei o cafea, să asculţi muzică (de obicei jazz sau rock) sau să citeşti o carte, unul dintre cele mai nimerite locuri din Capitală este Muzeul Țăranului Român. „Activităţile generatoare

Scăderea bugetului muzeelor şi teatrelor va conduce la creşterea presiunilor pentru realizarea de venituri proprii, care ar trebui să ajungă, anul acesta, la 21 de milioane de euro.

Poate doar cei care nu au trecut deloc prin Bucureşti în ultimii ani nu ştiu că, indiferent că vrei să bei o cafea, să asculţi muzică (de obicei jazz sau rock) sau să citeşti o carte, unul dintre cele mai nimerite locuri din Capitală este Muzeul Țăranului Român. „Activităţile generatoare de venituri sunt, în principal, târgurile cu meşteri“, spune Ioana Grigoraş, responsabilă cu comunicarea în cadrul muzeului. De altfel, unul dintre cele mai populare evenimente este târgul de Florii, dedicat „meşterilor, meşteşugarilor, negustorilor şi breslaşilor din toate zonele ţării“, care a adunat anul trecut, în trei zile, peste 17.000 de vizitatori, de peste două ori mai mult decât la ediţia precedentă. De asemenea, faptul că jumătate din mărţişoarele purtate de bucureştence zilele acestea sunt cumpărate din curtea MȚR s-a regăsit şi în cifre, aproape 21.000 de vizitatori luând cadourile de 1 martie de la târgul organizat de muzeul de pe Kiseleff. „Faptul că numărul de vizitatori a crescut se datorează, probabil, vizibilităţii în media a evenimentelor realizate prin parteneriatele de tip barter, promovării pe web şi calităţii evenimentelor organizate“, schiţează reţeta succesului Ioana Grigoraş.

Concurenţă îi va fa