Oamenii de cultură discută despre stabilirea canonului literar, despre exportul autorilor români în străinătate şi despre situaţia traducerilor. "Adevărul literar şi artistic" a pornit de la dezbaterea organizată de Institutul Cultural Român (ICR) şi a evaluat care sunt şansele ca literatura noastră să devină recunoscută pe plan internaţional. Participanţii la evenimentul de săptămâna trecută au fost criticii literari Nicolae Manolescu, Liviu Papadima, Carmen Muşat, Ion Pop, Ion Simuţ, Luminiţa Marcu, Jean Harris, care au încercat o definire a canonului literar şi au dezbătut eventuale strategii de promovare a autorilor canonici români.
Discuţiile au gravitat în jurul şanselor literaturii române canonice de a fi tradusă în străinătate, pornind de la constatarea că, în trei ani de funcţionare, principalele linii de finanţare dedicate de ICR editorilor străini - care publică autori români - au subvenţionat mai ales autori contemporani.
Contemporanii în care a investit ICR
Care au fost aceste linii de finanţare? Autorii contemporani consideraţi valoroşi au fost traduşi în străinătate prin intermediul mai multor programe.
De pildă, prin Translation and Publication Support Programme (TPS), lansat în 2006, editorii străini depun o aplicaţie la ICR, care este analizată de către un juriu de experţi externi. Se finanţează cheltuielile de traducere şi, parţial, cele de tipărire.
Programul „20 de autori”
Al doilea program, intitulat “20 de autori”, constă într-o listă de 20 de cărţi româneşti, care au fost selectate în 2005, de către un juriu de critici literari, spre a fi sugerate editorilor străini.
Aceste titluri au finanţarea asigurată pentru cheltuieli de traducere şi editare. Lansată în 2006, lista cu titlurile cuprinde autori clasici şi contemporani, precum Ion Mureşa
