Pădurea Slivuţ în care se află rezervaţia de zimbri este râvnită pentru lemnul de esenţă tare, care ar putea aduce profituri uriaşe. Cele trei proiecte depuse de administraţia locală pentru preluarea zonei ocrotite şi refacerea „pepinierei” de zimbri din Ţara Haţegului au fost respinse. Rezervaţia de zimbri de la Haţeg din judeţul Hunedoara este prima din România, fiind înfiinţată în anul 1958.De aici au plecat zeci de zimbri pentru a popula rezervaţiile asemănătoare din ţară, precum şi din străinătate, şi chiar rezervaţia în care cuplul Ceauşescu îşi petrecea vacanţele.
Renumită pentru populaţia foarte mare de zimbri, astăzi rezervaţia din Pădurea Slivuţ mai este doar o umbră a ceea ce era în urmă cu circa 15 ani, iar şansele să fie reabilitată sunt minime, după cum ne-a povestit primarul localităţii Haţeg, Nicolae Timiş. Acesta vede rezervaţia o victimă sigură a intereselor afaceriştilor cu lemn.
În opinia edilului, lemnarii se folosesc de influenţa lor şi se opun ca rezervaţia să treacă în subordinea Primăriei Haţeg, care ar avea fonduri şi disponibilitate să o reabiliteze.
Conducerea judeţeană a Romsilva, care are în administrare rezervaţia, neagă vehement că interesele lemnarilor ar viza şi zona ocrotită prin lege, însă exploatarea lemnului este în toi şi chiar la porţile rezervaţiei.
„Brand pentru Ţara Haţegului”
Autorităţile locale din Ţara Haţegului au făcut, până acum, trei proiecte pentru a primi rezervaţia cu tot cu zimbriîn administrare, însă toate trei s-au pierdut pe la secretariatele guvernului şi la instituţiile abilitate să parafeze un act ce ar salva zimbrii.
„Zimbrul este un brand pentru oraşul Haţeg şi Ţara Haţegului, iar noi văzând că sunt mai prost îngrijiţi, ne-am gândit că putem să facem un efort, în sensul că putem să reamenajăm ţarcul şi să-i hrănim mai bi