Traian Băsescu s-a adresat parlamentului în chestiunea unui acord cu FMI. Încheierea unui asemenea acord ţine exclusiv de competenţa guvernului. Dacă guvernul intenţionează să-şi asume riscul unui asemenea acord, ar fi fost normal ca premierul Emil Boc să se adreseze parlamentului. Preşedintele ţării îşi putea cel mult exprima o opinie. Graţie unei astfel de intervenţii, Domnia sa ar fi avut posibilitatea de a fi pentru sau contra. Admiţând că ar fi fost pentru, intervenţia sa ar fi fost mult mai utilă guvernului decât cea din parlament. Pentru că, astfel, acordul cu FMI ar fi apărut ca întrunind şi acceptul preşedinţiei. Acum însă, dat fiind că guvernul tace sau cârteşte, cum e cazul cu liderii PSD, s-a creat imaginea că Traian Băsescu e cel care se dă de ceasul morţii pentru un astfel de acord. Constituţia României nu-i dă dreptul la un mesaj abordând o decizie care aparţine guvernului. Nu de alta, dar preşedin-tele nu e purtătorul de cuvânt al primului-ministru. De ce a făcut-o Traian Băsescu? Un răspuns adecvat ni-l poate da doar trecerea în revistă a relaţiilor lui Traian Băsescu după formarea alianţei PD-L - PSD cu guvernul. Prin toate gesturile sale din ultimele două luni şi ceva, Traian Băsescu se străduieşte să arate românilor că el conduce guvernul. Ba, mai mult, dacă ne gândim la gesturi precum cel din parlament, că el se identifică total cu guvernul. Prezenţa preşedintelui la şedinţele de guvern e reglementată strict de articolul 87, alin. 1 şi 2 din Constituţie: 1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. 2) Preşedintele României prezidează şedinţele guvernului la care participă. Traian Băsescu a participat sâmbătă, 7 martie 2009, la şedinţa de guvern dedicată descen