Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a convocat miercuri elita politico-militară a ţării pentru a anunţa oficial şi a explica revenirea Franţei în comandamentul integrat al NATO.

După 43 de ani de la decizia preşedintelui Charles de Gaulle de părăsire a comandamentului militar al Alianţei Nord-Atlantice, Nicolas Sarkozy a închis aseară colocviul "Franţa, apărarea europeană şi NATO în secolul XXI", organizat de Fundaţia pentru cercetare strategică (FRS) la Şcoala Militară, cu un discurs menit a preciza liniile generale şi filosofia reîntoarcerii ţării în structurile militare ale Alianţei. Anunţându-şi decizia, Sarkozy a precizat că Franţa îşi va păstra intactă independenţa capacităţii de disuasiune nucleară. În acelaşi timp însă, Franţa şi-a clamat dorinţa de a rămâne independentă faţă de Statele Unite şi de a întări Europa apărării.

Deja premierul Fran∏ois Fillon a angajat responsabilitatea Guvernului pentru această reîntoarcere. Acum mai este necesar votul Parlamentului, programat marţi, în pregătirea summitului celei de-a 60-a aniversări a NATO, organizat la 3 şi 4 aprilie de o parte şi de alta a Rinului, la Strasbourg (Franţa) şi Kehl (Germania). Este pentru prima dată că un summit NATO se va desfăşura concomitent în două ţări membre. Revenirea Franţei în structurile militare ale Alianţei este apreciată de oficiali de la cartierul general al NATO ca având o mare încărcătură simbolică, mai ales că va avea loc într-un moment aniversar.

DEZBATERI APRINSE

Decizia revenirii însă nu a fost uşor de obţinut, ideea făcând subiectul multor discuţii în Franţa. La colocviul de miercuri, înaintea discursului de închidere al şefului statului, au luat cuvântul ministrul Apărării, Herve Morin, cel de Externe, Bernard Kouchner, dar şi actualul secretar general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, alături de predecesorul său, Javier