Un duel Cehov-Dabija, iată o provocare irezistibilă. Mai ales de cînd am convenit asupra prezenţei comicului în scrierile marelui autor rus. E drept, un comic care, printr-o uşoară schimbare de ton sau de perspectivă, îşi arată imediat reversul tragic. Dacă adaugi Teatrul Naţional Bucureşti, sala Atelier, premieră, atunci nu poţi lipsi. Începe! Nimic din vremurile de mult apuse, din melancolica atmosferă presupus cehoviană. Totul se întîmplă aici şi acum. Urmăreşti spectacolul şi gîndurile curg. Ale regizorului, ale tale, poate amîndouă deodată. Trăim într-o lume urîtă, cu mult plastic, care se ridică în faţa noastră asemenea talazurilor mării. Purtăm haine nepotrivite pînă la ridicol, în culori neasortate. Ne ducem existenţa plat, mai mult la muncă şi la băutură decît pe acasă. Nu luăm în seamă defectele, micile noastre mari păcate. Unii sînt mincinoşi şi imorali (Laevski – Gavril Pătru), se cred superiori tuturor şi îndreptăţiţi să se folosească de ei. Şi să-i dispreţuiască. Alţii (Von Koren – Răzvan Oprea) au păreri de nezdruncinat despre cei din jur. Şi le menţin cu o rigiditate în care se amestecă orgoliu şi trufie. Mai sînt şi cei săraci cu duhul (Ordonanţa – Dan Tudor), dar dedaţi la trivialităţi şi grosolănii. Femeia, dacă e intelectuală (Nadia – Diana Dumbravă), e adulteră şi cheltuitoare. Dacă e casnică (Maria – Ana Ciontea), e plină de prejudecăţi şidebitează sfaturi nepotrivite cu situaţia. Mai există şi individul perfect anost (Nikodim – Dragoş Ionescu), lipsit de orice opinie. Dar şi cel prost de bun (Doctorul – Vlad Ivanov), dispus să accepte şi să înţeleagă pe oricine i-ar putea fi o companie plăcută. Nu lipseşte nici nepotul prin vocaţie (Diaconul – Marius Rizea), medicul cinic (Dr. Ustimovici – Axel Moustache) sau complexatul fizic (Acimianov – Mihai Calotă), intrigant şi insinuant. Restul sînt mitocani, bădărani şi şantajişti (Kirilin – Ioan