Pe fondul dezbaterilor aprinse de pe scena politică de la Paris, preşedintele Nicolas Sarkozy a explicat, ieri, ce înseamnă revenirea Franţei în comandamentul integrat al NATO, după 43 de ani de la părăsirea acestuia de către Charles de Gaulle. Discursul său, foarte aşteptat, a închis un colocviu al Fundaţiei pentru cercetare strategică la Şcoala Militară, intitulat “Franţa, apărarea europeană şi NATO în secolul XXI “.

Preşedintele Sarkozy a oficializat apropierea Franţei de Alianţă cu o săptămână înainte ca Parlamentul să se pronunţe în legătură cu politica externă a ţării şi pe chestiunea NATO, precum şi summitul aniversar al organizaţiei, de la Strasbourg şi Kehl.

Unii politicieni francezi văd în decizia autorităţilor o vânzare ieftină a moştenirii gaulliste, în timp ce opoziţia denunţă o iniţiativă susceptibilă să ruineze imaginea de independenţă a Franţei.

O decizie susţinută de populaţie

Cetăţenii francezi par însă să susţină decizia preşedintelui Sarkozy, cu 58%, potrivit unui sondaj IFOP, sau cu 52%, potrivit unui studiu realizat de LH2. În 1966, în timpul lui Charles De Gaulle, Franţa s-a retras din comandamentul militar al NATO, continuând totuşi să fie membră a Alianţei.

Decizia, luată în plin Război Rece, a fost apogeul mai multor ani de rivalitate franco-americană pentru controlul asupra Alianţei şi al armelor nucleare.

Cei care se opun revenirii complete a Franţei în NATO afirmă că acest lucru va antrena alinierea Parisului la poziţiile Washingtonului.