25 februarie

Ca să nu uit. Aseară, la "Edgar’s", întîlnire cu Darwin, excentricul englez. Cină informală cu jurnaliştii. Ar fi fastidios să notez aici fiecare detaliu al înveselitoarei conferinţe de presă. Dintre toate nebuniile, a lui e poate cea mai fascinantă. Să notez mai întîi marea sa asemănare cu autoportretul lui Da Vinci la bătrîneţe. Cît timp stă liniştit, asemănarea e perfectă. Vorbeşte o engleză uimitoare, de Roger Moore sau de Linia maritimă Onedin. La-nceput a fost destins şi jovial. Ne-a povestit isprăvi din copilărie, pasiunea lui pentru tragerea gîndăceilor în ţeapă (indignare printre jurnaliste), vorbele înfuriate ale tatălui său: "În afară de vînătoare, cîini şi prinderea şobolanilor, nu te interesează nimic în viaţă; ai să fii o ruşine pentru familie şi pentru tine însuţi". Mare ilaritate. Cineva a amintit placa pe care Paul McCartney şi-a pus-o pe zid, la intrarea conacului său: "Mai lasă dracului chitara şi-apucă-te de treabă, că de pe urma ei o să mori de foame!". Semnat: taică-su. A urmat călătoria pe Beagle, Galápagos, ţestoasele, bla-bla-bla. Bătrînul nu prea ştie să sintetizeze, se încurcă în amănunte. Toţi aşteptau să-nceapă circul: las-o pe-asta, zi cum e cu maimuţele... Şi circul într-adevăr nu s-a lăsat prea mult aşteptat. Te-ntrebi dacă el chiar crede în ideile alea sau vrea doar să facă bani cu ele. Uluitor cum alunecă de la argumente raţionale la prăpăstii insondabile. (Nu găsesc un pix ca lumea în toată casa. Continui cu verde.) Mai întîi, ne serveşte fără să clipească absurditatea cu speciile care evoluează unele din altele. Ne aduce eternul argument paleontologic: fosilele descoperite în diverse straturi geologice. Dacă le compari, se vede clar cum de-a lungul milioanelor de ani etc. etc. Un sofism afurisit de şmecher.

Aici se scoală Fernando Vidal Olmos de la argentinianul La Nacion. Figură de păsăroi cinic, în n