Fetiţă cu steagurile patriei şi partidului ● Ia, mereu "în tendinţe" ● Aburirea, calea sigură spre un ten strălucitor ● Mic, puţin, dar pentru mama ● Celofanul "Codlea", capac de murături

Duminică, 12 martie, lăsatul Secului anunţa începutul Postului Mare al Paştelui. Decretase Marx că religia este "opiu al po­poa­relor", iar regimul de la Bu­cu­reşti era, oficial, ateu. To­tuşi, vizitele finilor la naşi n-aveau cum fi oprite.

Care cu da­mi­gea­na cu zaibăr oltenesc, după cum se porneau Mărin şi Veta din Băi­leşti spre naşu’ Pandelică din Ca­pitală, care cu torturi şi prăjituri, după caz, după buget. Pentru zilele de sărbătoare, fie ele după calendarul creştin, fie după cel ateu, doamnele şi domnişoarele erau sfătuite cum să întâmpine cu succes primăvara.

Fetiţă cu steagurile patriei şi partidului

La Casa Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Urziceni, informa numărul din martie al revistei "Şoimii patriei", funcţionează un cerc de desen al preşcolarilor întitulat "Florile Bărăganului."

Portrete şi mici compoziţii inspirate din activitatea de grădiniţă pu­teau fi admirate în expoziţia dedicată zilei de 8 Martie. Redactorii revistei au remarcat desene precum "Tovarăşa edu­catoare", "Mama", "Fetiţă cu stea­gu­rile patriei şi partidului".

Ia, mereu "în tendinţe"

În numărul din luna martie, Dana Ştefănescu le învăţa pe cititoarele revistei Femeia cum să-şi confec­ţioneze la do­mi­ciliu un sutien cu o pensă, pentru că, dintre toate mo­delele, este cel mai uşor de confec­ţio­nat. Revine ia românească la modă? Ofelia Văduva, etnograf la centrul de artă populară al OCECOM, răspunde categoric da. "Disponibilitatea crea­toa­re a femeilor satelor noastre se afir­mă în vocaţia cu care, cu migală şi răbdare, alte şi alte ornamente deco­rative ale iei româneşti sunt mereu lua­te şi reluate în alte şi alte