Jean Baudrillard aduce la cunostinta publicului, in 1970, o carte, La Société de consommation: ses mythes, ses structures (Paris, Gallimard), care consacra sintagma " societatea de consum ".
Mai intai de toate, ce este societatea de consum? Baudrillard argumenteaza ca actuala stare de lucruri cu care se confrunta stiinta sociologiei nu mai poate fi identical aceleia de la sfarsitul secolului XIX sau inceputul secolului XX. Ce s-a schimbat atat de drastic in aspectul pe care societatea il creioneaza in studiile sociologilor? Tocmai accentul, care acum cade pe consum, ca inlocuitor al nevoii. Societatea de consum este societatea pe care autorul a considerat necesar sa o identifice cu un fel de trib care se inchina Abundentei. Baudrillard se refera, bineinteles, la societatile occidentale, ale "lumii civilízate". De ce insa pare de la sine inteles ca civilizatia, in sine, sa genereze o atare stare de lucruri? Perceptia gresita despre natura nevoii a suprimat in omul occidental simtul masurii si, implicit, al eticii. Pentru ca morala si simtul comun au facut, in civilizatia occidentala, un pact. Iar atata timp cat, afirma Baudrillard, simtul comun a fost deviat de la acoperirea nevoii si indreptat catre consumul propriu-zis, nu se mai poate vorbi despre societatea care produce, ci de cea care consuma. In cartile sale timpurii, precum Sistemul obiectelor sau Societatea de consum, Baudrillard isi apropie opiniile de cele ale lui Marx, insa cu diferenta esentiala ca nu exista contagiune decat la nivel de vocabular. Daca vorbim despre ideologie, filosoful francez stie sa faca o semnificativa diferentiere. In viziunea sa, consumul, mai degraba decat productia, este cel care conduce in societatea capitalista. Concluzia lui Baudrillard este ca acest tip de consumerism duce la alienare. Desi abundenta si extrem de variata, piata nu mai ofera sensu