Ne pa ste dementa, avertizeaza mai multe cercetari medicale recente, efectuate la Clinica Ma yo din Rochester, Minnesota, la Centrul Medical al Universitatii Columbia, la Centrul Medical „Montefiore" din New York. Imaginea batrânilor frumosi si intelepti (de unde sugestia: cine n-are sa si-i cumpere) pe care ni i-a cultivat o anume literatura poporanista tinde sa fie contrazisa, chiar anihilata de studiile acestea, care constata in ce masura e afectata vârsta a treia de diverse tulburari de memorie, punând in evidenta procesul in sine si factorii sai agravanti.

Fara indoiala, nu toata lumea care imbatrâneste face boala lui Alzheimer, dar la nivelul populatiei americane procentul acestei forme gravisime de senilitate da cifre impresionante: cinci milioane, raportat la cele 28 de milioane cât se apreciaza ca ar fi totalul bolnavilor respectivi pe intregul glob. Explicatia acestui procent substantial trebuie cautata in faptul ca lumea civilizata ofera cetatenilor sai o speranta de viata mult crescuta fata de cele din alte parti ale planetei. Societatea occidentala este, in consecinta, mai bogata inclusiv in batrâni decât lumea in curs de dezvoltare. Bolile vârstei a treia devin astfel mai evidente si mai bine reprezentate ca numar de cazuri decât in conditiile unor societati unde omul obisnuit nu prea ajunge sa imbatrâneasca la fel de mult. Pâna la Alzheimer, exista insa forme de degenerare intelectuala premergatoare amintitei supravietuiri sub aspect de leguma. Se ivesc pe traseu o serie de afectiuni cognitive mai usoare, cu care se poate convietui, dar asta nu inseamna ca ele ar fi mai putin neplacute si mai putin alarmante pentru persoanele atinse de ele si pentru cei din jur. Dezordinile din memorie, amneziile nu bucura pe nimeni. Din pacate, ele apar frecvent la vârsta a treia, iar medicii vad aici o faza de tranzitie intre imbatrânirea