Laboratoarele din lume se apropie de ceea ce se poate numi "a doua Geneză" - o celulă vie "născută" în laborator, după cum relatează telegraph.co.uk.
Specialişti de la Universitatea California consideră realizabilă în următorii cinci până la zece ani crearea unei forme de viaţă de la zero. David Deamer, profesor la Universitatea California, spune că un sistem artificial viu, creat la cerere pe baza unor specificaţii anume, ar putea produce orice, de la medicamente noi la biocombustibili şi absorbanţi de gaze cu efect de seră.
Tehnologia ar putea transforma orice aparat sau maşină în ceva "aproape uman", avertizează cei care se opun acestor cercetări. Totuşi, organismele iniţiale vor fi primitive şi vor presupune eforturi mari pentru a fi menţinute "în viaţă", arată publicaţia New Scientist.
Deja la Harvard Medical School, geneticienii George Church şi Michael Jewett au obţinut în laborator un ribozom. Acesta este componentă citoplasmatică fundamentală, biologii considerând-o "fabrica organică a celulelor". Profesorul Church consideră că obţinerea unei celule întregi ar fi o provocare minoră.
Laboratoarele din lume se apropie de ceea ce se poate numi "a doua Geneză" - o celulă vie "născută" în laborator, după cum relatează telegraph.co.uk.
Specialişti de la Universitatea California consideră realizabilă în următorii cinci până la zece ani crearea unei forme de viaţă de la zero. David Deamer, profesor la Universitatea California, spune că un sistem artificial viu, creat la cerere pe baza unor specificaţii anume, ar putea produce orice, de la medicamente noi la biocombustibili şi absorbanţi de gaze cu efect de seră.
Tehnologia ar putea transforma orice aparat sau maşină în ceva "aproape uman", avertizează cei care se opun acestor cercetări. Totuşi, organismele iniţiale vor fi primiti
