O persoană trebuie să aibă între trei scaune pe zi şi trei scaune pe săptămână. Atunci când apar probleme în evacuarea scaunelor, de genul prea rar, prea puţin, prea tare şi dacă mai apar şi dureri se poate spune că persoana respectivă suferă de constipaţie.
Potrivit Societăţii Române de Gastroenterologie şi Hepatologie, 20% dintre persoanele trecute de 60 de ani se plâng că suferă de constipaţie. Femeile sunt mai afectate decât bărbaţii.
Constipaţia instalată în ore, zile sau săptămâni este definită ca acută, iar cea care persistă mai mult de trei luni, cronică. Constipaţia acută poate apărea după o perioadă de ani de zile în care organismul a avut un tranzit intestinal stabil. În acest caz se impun investigaţii speciale pentru depistarea cauzei.
În constipaţia cronică pot fi implicaţi factori externi (stres, dietă săracă în fibre, sedentarism), medicamente (opiacee, analgezice, antiacide, antispastice, antidepresive, antiparkinsoniene, antiepileptice, antihipertensive, tuberculostatice, unele antibiotice, sulfatul de bariu, laxative în exces), boli organice care induc constipaţia pe cale hormonală, nervoasă, psihică (hipotiroidism, diabet, hiperparatiroidism, boala Parkinson, depresia), boli gastrointestinale (intestinul iritabil, diverticuloza), boli anale (hemoroizi, fisuri anale).
La vârstnici este relativ frecventă constipaţia idiopatică. Posibile explicaţii ar fi modificările imune, de motilitate, secreţie şi de floră intestinală, care apar cu vârsta, precum şi prin scăderea reflexului defecaţiei.
Mesele pe fugă sau suprimarea micului dejun pot avea efecte nefavorabile asupra reflexului gastrocolic. Totodată, când defecaţia este voluntar „amânată“ se creează o adaptare în sensul unei presiuni tot mai mari necesare pentru declanşarea defecaţiei.
Tabloul clinic
Constipaţia se manifestă prin dureri de ca