In ciuda asigurarilor pe care le da guvernatorul Bancii Nationale, care crede ca episoadele de convulsie economica prin care trecem sunt produse, mai degraba, de presa si de psihicul zdruncinat al investitorilor, lucrurile incep s-o ia catinel la vale.

Bancherii mai marunti au inceput sa se planga de cresterea numarului de restantieri si de scaderea cererilor de imprumut. Beneficiarii creditelor spun si ei ca bancile au inceput sa umfle dobanzile sub diverse pretexte, iar creditele, si-asa minate de nenumarate plati ascunse, au devenit neatractive. Numarul somerilor creste, la fel si rata inflatiei. Scad, in schimb, cheltuielile pentru consum si vanzarile de imobiliare. Unele apartamente si terenuri au ajuns la pret de chilipir, dupa ce ani de zile au fost supraevaluate si, odata cu ele, intreaga piata imobiliara din Romania. Institutul National de Statistica a calculat, la inceputul anului, ca mare parte din salariile romanilor s-au dus pe mancare, bauturi si tigari. Restul, daca mai ramane ceva, sunt banii pentru intretinere, haine si, eventual, educatie. Tendintele se mentin si in acest prim trimestru. Pe de alta parte, consumatorul de rand, ca si marii consumatori, nu stie cand si de ce trebuie sa se opreasca. Daca are o suta de lei, cheltuieste 105. Imprumuta din zece parti, iar a unsprezecea oara se imprumuta pentru a plati celelalte zece rate.

Deciziile guvernului nu descretesc fruntea nimanui. Se taie diverse sporuri, salariile pe care le primesc unii pensionari reangajati vor fi anulate, s-au desfiintat directii si s-au blocat posturi. Bugetul de stat a intrat in carantina. Ca sa ne vindecam de criza se pare ca trebuie sa intram o vreme in coma, iar solutiile anticriza par mai periculoase si mai pustietoare decat insasi criza.

Cea mai recenta alarma a dat-o presedintele in Parlament. Ar fi nevoie de miliarde de euro pentru a preintampin