Un frate si o sora, sau un var si o verisoara pot face sex, daca au peste 18 ani si amandoi sunt de acord, fara a mai risca sa fie bagati la bulau. Femeile se pot prostitua, doar cu riscul unor amenzi. Si ele scapa de puscarie. Proxenetii, nu. Avortul se poate face si dupa 14 saptamani, iar femeile care decid sa scape de sarcina pe cont propriu nu mai ajung nici ele la inchisoare. Unde mai pui ca in urma unui divort, unul din soti ii poate plati celuilalt o compensatie baneasca substantiala pentru “chinul” de a fi fost casatorit cu el.
E moral sau e penal? Pentru Biserica Ortodoxa Romana, problema e complicata, dupa cum se vede din comunicatul ei. Confuzia moralului cu penalul este insa unul din criteriile care stabilesc gradul de modernitate, de toleranta si de inteligenta al unui popor. Lapidarea sotilor cazuti in pacatul adulterului este similara cu intemnitarea unor frati majori ce s-au jucat de-a mama si de-a tata. Sau cu inchiderea pentru cativa ani a unei femei, sau a unui barbat, care a decis de buna voie sa faca sex pe bani.
Cine poate stabili care din aceste fapte este mai “morala” sau “imorala” decat cealalta?
Problema este insa alta: la fel de imoral este ca un popa sa ia sute de euroi, ca un bisnitar, pentru slujbele de inmormantare si de cununie (fara chitanta). Din punct de vedere legal, aceasta e chiar si o fapta penala. Este imoral si ca preotii sa-si foloseasca biserica in scopuri electorale. Ca sa nu mai vorbesc de preadosnicii parinti care isca scandaluri sexuale nu numai in Romania, ci in intreaga lume. N-am vazut pana acum un popa arestat pentru ca a bagat sub sutana bani negri. Sau pentru ca si-a facut ditamai viloiul dintr-un salariu penibil.
Moralitatea BOR este cu dublu tais. Am vazut inalti ierarhi care ii luau apararea criminalului de la Tanacu, care cautau justificari morale pentru un fapt penal. Popii din Roman
